OPERA REDIVIVUS
La fille du regiment MUZICĂ ŞI TEATRU LA SUPERLATIV
partea I
de Răzvan Săraru
Ascultati aria lui Tonio, "Ah. mes amis!" in interpretarea tenorului Juan Diego Florez
Juan Diego Florez - Ah! mes amis.. Pour mon ame.. (La fille du regiment, Gaetano Donizetti)
Asupra spectacolului de operă zace de ceva vreme o gravă prejudecată, uneori pe bună dreptate alteori, însă nemeritat, legată de modul de a juca al cântăreţilor actori, în acest sens sintagma „la operă e ca la operă „ devenind celebră.
De câţiva ani, însă, tot mai mulţi regizori importanţi din lumea teatrului de proză şi chiar din cinematografie abordează genul spectacolului de operă şi cu mult, mult succes.
Astfel regizorul francez Laurent Pelly împreuna cu scenograful Chantal Thomas au făcut o reală revoluţie montând, în parteneriat cu trei dintre cele mai importante case de operă de pe planetă - Staatsoper Wien , Metropolitan Opera House New York şi Royal Opera House Covent Garden – una dintre cele mai spumoase comedii din tradiţia belcantistă italiană – „La fille du regiment”/Fiica regimentului, de Gaetano Donizetti pe un libret de Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges şi Jean-François Bayard. Acţiunea se desfăşoară în Austria celei de-a doua jumătăţi a secolului 19.
Spectacolul iese din toate tiparele unor producţii de operă obişnuite în primul rând prin prestaţia impecabilă a soliştilor atât din punct de vedere muzical cât şi actoricesc, reuşind să construiască presonaje veridice, complet credibile şi mai ales să construiască tensiunea conflictelor, totul culminând cu un comic de o rară calitate si veridicitate, nimic forţat, nimic „făcut” totul fiind natural şi credibil spontan.
Distribuţia spectacolului este compusă din cei mai talentaţi cântăreţi actori ai momentului.
În rolul Marie, fetiţa care fiind abandonată de mama ei, Marquisa de Berkenfield deoarece era copil din „flori”, care creşte într-un regiment militar, o putem vedea pe soprana Natalie Dessay care işi pune în mod vădit amprenta personală asupra spectacolului prin muzicalitatea sa dar mai ales prin realul său talent actoricesc fiind oricând gata să sacrifice confortul vocalitaţii pentru credibilitatea personajului.
Natalie Dessay ne oferă o Marie „baieţoasă” dură, perfect adaptată la realitatea cazărmii militare fără să altereze vocalitatea cantilenei donizettiene, cu o voce sonoră, egală în toate registrele, capabilă de efecte dintre cele mai variate şi greu de executat – de la trilurile, pianissimo-urile şi legato-ul cerute de compozitor până la urlete de mărşăluire vocea pierzând totuşi din calitatea timbrală, obosind pe parcursul reprezentaţiei.
Rolul lui Tonio, tânărul tyrolez (din Tyrol) care îi salvează viaţa lui Marie şi care se îndrăgosteşte de aceasta făcând orice pentru ca ei să fie împreună îl avem pe Juan Diego Florez, reputat tenor rossinian ce monopolizează aproape toate producţiile de operă belcantistă ale celor mai importante teatre de operă din lume.
Juan Diego Florez este un Tonio niţel mai preocupat de partea vocală a rolului decât de partea actoricească ceea ce, într-un anumit sens e de inţeles având în vedere dificultatea muzical-vocală a rolului, se vede în special la celebra şi extrem de dificila arie „ Ah mes amis” unde tenorul escaladează aproape tot ambitusul vocal, dar în general ne oferă un personaj echilibrat şi credibil.
Va urma
Cronica este trimisă pentru teatruacum de Tenorul Răzvan Săraru, prim solist al Teatrului de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa, este colaborator al numeroaselor Teatre de Operă şi Filarmonici din întreaga lume, interpretează partituri celebre semnate de mari compozitori ai lumii sub bagheta unor dirijori renumiţi, este câştigător a numeroase premii interne şi internaţionale. Este un ambasador al culturii în ţară şi în lume.
0 pareri:
Trimiteţi un comentariu